ASA A FOST !

 

Cu toţii avem de povestit câte ceva, ba de un șoarece ascuns prin casă, sau de o broscuţă nu mai știu unde. La mine povestea este însă mai „rece”. Nu, nu este vorba de zăpadă, că tot este iarnă acuma, ci de un șarpe. Fiind de la ţară, aveam acasă un animal(văcuţă) pe care o creșteam. Strângeam fân sã avem la iarnã pentru ea. Într-o zi am adus de pe câmp o cãruţă cu trifoi, în care era ascuns și un șarpe. Toate bune, numai că după ce am terminat cu fânul, mă pregăteam de o baie, fiind plin de praf. Merg la șifoner să-mi caut lucruri curate și când pun mâna, surpriza „rece”. Sincer să fiu, am crezut că este un cordon de rochie, numai că acesta mișca. Se trãgea prin mână, până când a ajuns la cap și l-am simţit rece. Am găsit nu știu cum, o vergea de perdele și de frică, l-am sorcovit de parcă  interpretam la ţambal. A dat Dumnezeu și maica Domnului și într-un final văd că se potolește, de la cele 1500 de vergele pe care i le-am aplicat. Când l-a văzut mama, nu mai avea faţă de poză, de tata nu mai zic. Mulţi m-au întrebat cum de nu mi-a fost frică, păi mi-a fost, că din bruneţel eram deja gălbenel. A fost ceva care nu doresc la „nimenea”, cum zicea săraca mamaia!

Anunțuri